PENSIERO PERSONALE DA BUON PALERMITANO - DI FABIO FAVALORO

09.04.2016 21:36
02.08.2015 20:47
 
Assittatu ‘na siaggia, suratu e vasatu ru suli, vuliava pinsari e pinsava, pinsava:                                 
“Ma a chi cuasa stè pinsannu? Se penso, fazzu a minchiata ri minchiate; E’ pinsari o e’ fari?”           
I pieri si misiru a camminari, u ciriviaddu s’arruspigghiava, s’addumava e carburava.                        
Forse, unn’è biaru ca semu propriu a’mmari, semu a’mmari picchì, ci vuliamu iri, picchì ni vuliamu iccare a’mmari, ni vuliamu fari u bagno, poi appena ci mittiamu u piruzzu e l’acqua è attassata, n’allontanamu e passati 10 minuti, c’iamu arrieri, ma l’acqua sempre fridda è.                
A zia Concetta, unn’avi toartu, poi quannu ti viri e ti rici: “Nca’ciertu curò, p’arrifriscarininni n’anticchia, picchì cu stu cavuru un pò iassiri, un si pò stari, un s’inni pò cchiù, minchia ni fa surare e surare!” MA QUANNU MAI! Semu bravi chi metafore! Quannu c’è un pobblema, semu bravi ad ammucciarininni, sunnu sempre l’avutri, chiddi ca cumminanu inchiappi, danni, mentre NUATRI, un faciamu mai nianti, semu Santi e Santuzzi ma ri Santa, cà n’Paliemmu sulu una cinnè: e Rosalia si chiama. Levannu stu cavuru che squagghia, fa squagghiari e fa sballari,‘n Paliemmu e ‘dda vicinu, Cuegghiè rici e Runnegghiè sianti, siempre a solita vuci che fa sunari aricchi: “Travagghiu un cinnè, arranciati, vatinni 'dda fuara!”                                     Ma u sapiava già cà unn’era stagiuni r’aranci, eppuru, m’arranciari. E’ scappari, umm’è scuraggiari, un v’aviti a scuraggiari, circannu, pò iassiri cà truvamu, cocchicuasa ama a truvari, cocchicuasa putiamu fari, amunì, in funnu a stu tunnel, cocchicuasa na meritamu.                     
Unn’aspittari a nuddu, nianti, a nudda banna. Se putiamu iri, iamu …
 
 
 
di Fabio Favaloro